Începând cu anul 1948, pe 7 aprilie sărbătorim Ziua Mondială a Sănătății, zi care, de altfel, coincide cu cea în care a fost creată Organizația Mondială a Sănătății.
În fiecare an, cu această ocazie, au fost aduse în atenția lumii teme importante precum sănătatea alimentară, depresia, rezistența la antibiotic, protejarea sănătății în contextul schimbărilor climatice sau îmbătrânirea activă.
Din păcate, la multe dintre temele propuse am reflectat chiar mai putin de o zi, sănătatea fiind un bun pe care mulți îl prețuiesc doar atunci când nu-l mai au.
Vârtejul vieții ne-a luat mai departe și am trăit din plin un astăzi care nu a conținut prea multă grijă pentru mâinele care vine fie ca vrem, fie că nu.
Confruntarea cu virusul SARS-CoV-2 ne-a reamintit brusc că în secolul XXI sănătatea și protecția vieții nu mai sunt chestiuni locale sau naționale, ci sunt chestiuni globale.
Viteza cu care oamenii și vehiculele se mișcă pe întreaga planetă face ca atât riscul, cât și răspunderea noastră să fie globale.
Este de înțeles, poate că dacă nu am avut cazuri de virus MERS sau cazuri de Ebola, să privim cumva cu detașare zonele în care oamenii au plătit scump un fel de indiferență globală.
Însă, anul de pandemie ne-a învățat brutal, cu prețul a aproape 3.000.000 de vieți curmate de virus, că sănătatea este un bun global și fragil.
Un spital mai bun sau mai aproape de casă sunt speranțe normale, mai ales în Europa.
Însă lecția dură pe care natura ne-o dă arată că, de exemplu, lipsa condițiilor minime de igienă, a hranei sănătoase sau a unui vaccin banal, într-un colț al planetei poate provoca boli și dezastre care ne afectează pe toți.
Iată de ce, în anul 2021, tematica Zilei Mondiale a Sănătății este „Pentru o lume mai dreaptă și mai sănătoasă, arătând, din nou, că dreptul la o viață sănătoasă, fericită, este un drept fundamental, care nu ar trebui să depindă de locul în care te-ai născut, de culoarea pielii, de religie sau de bogăție. Săraci sau bogați, suntem, în aceeași măsură, responsabili pentru ziua de mâine, pentru protecția mediului, pentru protecția vieții și, mai ales, pentru solidaritate și umanism.
Așa cum spunea James H. West, „sănătatea este un cuvânt mare. Ea cuprinde nu numai corpul, mintea și spiritul, ci și perspectiva unui om”. Iată de ce, poate e momentul ca perspectiva noastră să se schimbe cu adevărat, să valorizăm solidaritatea, umanitatea din noi, capacitatea de a fi sensibili atât la ce ni se întâmplă nouă, cât și la ce se întâmplă altora, poate mai puțin norocoși în această viață. Perspectiva de a face bine nu doar celui din poarta casei de alături, ci și celui din celălalt capăt al lumii este, poate, perspectiva care va face ca ziua de mâine să merite mai mult.
Astăzi, de Ziua Mondială a Sănătății, mă înclin din nou cu respect în fața tuturor celor care își dedică viața, inteligența, munca și eforturile sănătății semenilor lor.
Fie că sunt medici, asistente, infirmiere sau oameni de știință, ei ne fac să privim cu speranță ziua de mâine, cu optimismul că SARS-CoV-2, diabetul, cancerul sau virusul HIV pot fi, odată pentru totdeauna, învinse de noi toți, împreună.
Tuturor acestor oameni le mulțumesc ca există și că ne învață în fiecare clipă că viața contează!