Un eveniment organizat de Consiliul Județean Sibiu în cadrul proiectului COMMHERITOUR

Consiliul Județean Sibiu, în calitate de partener al proiectului european COMMHERITOUR – Modele comunitare pentru valorificarea sustenabilă a meșteșugurilor din patrimoniul cultural, invită sibienii și turiștii să ia parte la un atelier special dedicat vopsirii lânii cu plante tinctoriale.

Miercuri, 27 august 2025, între orele 10:00–16:00, în gospodăria din Tilișca, reconstruită în Muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului, participanții vor descoperi tehnici tradiționale folosite de generații întregi pentru a da viață lânii prin culorile oferite de natură.

Atelierul va oferi cunoștințe practice despre:

• utilizarea plantelor precum arin, nuc, dud sau coji de ceapă pentru obținerea culorilor naturale;
• pregătirea lânii pentru vopsire și rolul mordanților;
• procesul complet de vopsire – de la materia primă la produsul final.

Cei care doresc să participe activ se pot înscrie la numărul de telefon: 0751.166.526

Păstrarea și transmiterea meșteșugurilor tradiționale reprezintă nu doar un exercițiu de memorie culturală, ci și o resursă de dezvoltare pentru comunitățile noastre. Prin astfel de ateliere demonstrative arătăm că tradițiile pot fi o punte către viitor, de aceea vă așteptăm în număr cât mai mare să experimentați și să vă bucurați de frumusețea acestor practici.

Aceste ateliere sunt parte a eforturilor comune derulate prin proiectul COMMHERITOUR, care urmărește documentarea, revitalizarea și valorificarea meșteșugurilor tradiționale, în special a prelucrării lânii – resursă locală cu impact cultural, turistic și economic.

Bugetul total al proiectului este de 2.149.452,10 euro, iar partea care revine Consiliului Județean Sibiu este de 184.314,40 euro, din care 80% provin din fonduri europene, 18% din bugetul de stat și 2% din contribuția proprie.

Consiliul Judetean Sibiu este partener în cadrul proiectului COMMHERITOUR – finanțat prin Programul Interreg Regiunea Dunării, cofinanțat de Uniunea Europeană – și își asumă cu seriozitate rolul de a transforma patrimoniul în resursă de dezvoltare.

Spitalul Clinic Județean de Urgență (SCUJS) Sibiu face un pas important în salvarea vieții celor mai vulnerabili pacienți – nou-născuții în stare critică – prin modernizarea completă a Secției de terapie intensivă neonatală, în cadrul unui proiect derulat de Consiliul Județean Sibiu și finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Proiectul, în valoare de 13,5 milioane lei, din care peste 12 milioane lei provin din fonduri europene, a inclus:

• înlocuirea aparaturii vechi
• achiziționarea de echipamente performante destinate nou-născuților
• creșterea cu 20% a numărului de paturi de terapie intensivă
• înființarea unei bănci de lapte matern (a treia din România, după București și Brașov)

Dr. Livia Ognean, șefa secției de neonatologie SCJU Sibiu: „Noile echipamente medicale ne permit să intervenim mai rapid și mai eficient în cazuri critice, cum sunt bebelușii născuți prematur sau cu malformații severe. Fiecare aparat înseamnă o șansă în plus la viață. Iar banca de lapte matern este un vis împlinit – un sprijin esențial pentru nou-născuții care nu pot fi alăptați de mamele lor. Este o schimbare majoră în practica noastră zilnică și un mare câștig pentru întreaga comunitate.”

Tot în cadrul acestui proiect, Centrul de formare pentru specialitatea neonatologie a fost dotat cu echipamente moderne și materiale didactice, menite să susțină pregătirea cadrelor medicale și a viitorilor specialiști în neonatologie, contribuind astfel la creșterea calității actului medical.

Pentru un nou-născut aflat în suferință, fiecare clipă contează. De aceea, am considerat esențial să investim în această secție, nu doar ca într-un proiect medical, ci ca într-o promisiune: că facem tot ce ne stă în putere pentru a salva vieți. Banca de lapte matern este un pas uriaș înainte, un sprijin real pentru micuții care luptă încă de la naștere. Este dovada că empatia și responsabilitatea pot merge mână în mână cu decizia administrativă.

Proiectul a fost implementat de Consiliul Județean Sibiu în parteneriat cu Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și face parte din amplul efort de modernizare a întregului sitem public județean de sănătate.

Pentru această nouă investiție, administrația județeană a asigurat o cofinanțare de 1,4 milioane lei din bugetul propriu.

• Investiție majoră de peste 293 de milioane de lei

Consiliul Județean Sibiu a semnat, împreună cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru, contractul de finanțare pentru un proiect deosebit de important pentru locuitorii din zona Mărginimii Sibiului. Este vorba despre reabilitarea și modernizarea drumului județean 106E, care leagă localitățile Cristian, Orlat, Sibiel, Vale, Săliște, Galeș, Tilișca, Rod, Poiana Sibiului și Jina de rețeaua națională și europeană de transport.

Finanțarea este asigurată prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027, din fonduri europene nerambursabile, cu sprijinul Fondului European de Dezvoltare Regională. Proiectul are o valoare totală de peste 293 milioane de lei, din care aproximativ 221 milioane de lei sunt fonduri nerambursabile, iar restul reprezintă cofinanțarea asigurată de Consiliul Județean Sibiu.

Traseul modernizat va avea o lungime de peste 29 de kilometri și se desfășoară pe teritoriul administrativ al localităților Săliște, Tilișca, Poiana Sibiului și Jina.

Drumul DJ 106E este esențial pentru această zonă, fiind singura cale de acces care face legătura între Mărginimea Sibiului, autostrada A1, Aeroportul Internațional Sibiu și județul Alba. Acesta joacă un rol strategic nu doar în ceea ce privește mobilitatea locuitorilor, ci și în dezvoltarea turismului și a economiei locale. Modernizarea acestui drum va facilita transportul de mărfuri și persoane, va reduce costurile și timpii de deplasare și va contribui la crearea de noi oportunități economice pentru comunități. Este o investiție demult așteptată și mă bucur că, în sfârșit, putem vorbi despre pași concreți spre realizarea ei.

Pe lângă refacerea completă a structurii rutiere, proiectul prevede construirea unui pod peste pârâul Săliște, lărgirea carosabilului în anumite zone, refacerea podețelor, rigolelor și a acostamentelor, precum și instalarea unor perdele forestiere care vor reduce riscul alunecărilor de teren și vor proteja mediul înconjurător. De asemenea, vor fi amenajate două stații de încărcare pentru mașini electrice și vor fi instalate treceri de pietoni dotate cu stâlpi fotovoltaici și marcaje vizibile, pentru a crește siguranța pietonilor.

Prin această investiție, Consiliul Județean Sibiu urmărește să aducă îmbunătățiri comunității din zonă, oferind un drum mai sigur, mai confortabil și mai prietenos cu mediul. Un drum reabilitat înseamnă mai puține emisii de gaze, consum redus de combustibil și costuri mai mici pentru întreținerea autovehiculelor. În același timp, facilitarea accesului la servicii publice, cum ar fi sănătatea și educația, contribuie direct la bunăstarea oamenilor.

Proiectul aduce beneficii pe mai multe planuri: economic, prin atragerea de investiții și dezvoltarea turismului; social, prin creșterea accesibilității și siguranței; și de mediu, prin aplicarea unor soluții sustenabile de construcție și protecție a naturii.

Modernizarea drumului județean Cristian – Jina reprezintă un pas concret spre o regiune mai accesibilă, mai sigură și mai bine conectată cu restul țării și al Europei. Este o investiție în viitorul comunităților din Mărginimea Sibiului și o dovadă clară că dezvoltarea durabilă începe cu infrastructura.

În cadrul evenimentului ASTRA Multicultural, Consiliul Județean Sibiu a fost prezent prin proiectul european COMMHERITOUR, contribuind la readucerea în atenție a meșteșugurilor tradiționale legate de prelucrarea lânii. Astfel, în gospodăria din Tilișca, reconstruită în cadrul Muzeului ASTRA, au avut loc ateliere demonstrative dedicate procesării lânii, ce au parcurs toate etapele meșteșugului: de la tunderea oilor, spălarea și uscarea lânii, până la tors, vopsire cu plante naturale și țeserea firelor pe război.

Participanții au învățat să folosească uneltele tradiționale – piepteni, perii, furci, fuse, roată de tors, rășchitor, sucală, suveici și război de țesut – și au descoperit textura firului de lână lucrat manual comparativ cu cel mecanic, diferențiat în funcție de rasă sau tehnică. Meșterii invitați au prezentat tehnicile de urzire, năvădire, alegere a modelelor și a discutat cu participanții despre diversitatea denumirilor și metodelor folosite în alte zone etnografice.

Atelierele s-au desfășurat într-o casă de la sfârșitul secolului XX, care reflectă condiția unui gospodar de nivel mediu (50–100 de oi), și au fost completate de o expoziție cu modele identitare folosite de comunitatea din Tilișca pentru realizarea unor articole tradiționale: traistă, cerge, provoci, tolici, desagi, haine populare. Vizitatorii muzeului și participanții la ateliere au putut admira și achiziționa produse realizate de meșteri invitați la târgul de meșteșuguri, cum ar fi articole țesute din lână precum covorașe, perini, genți sau papuci, alături de produse decorative din lână împâslită.

Evenimentul a atras atenția asupra valorii lânii ca resursă identitară și economică și a încurajat transmiterea meșteșugului către generațiile mai tinere. Acest patrimoniu viu, adesea subutilizat în prezent, este readus în centrul interesului comunității prin proiectul COMMHERITOUR, în cadrul căruia Consiliul Județean Sibiu este partener alături de 11 țări din Regiunea Dunării – Modele comunitare pentru valorificarea sustenabilă a meșteșugurilor din patrimoniul cultural, cofinanțat prin Programul Interreg Danube Region.

Într-o societate în care totul se mișcă rapid și tindem spre uniformizare, redescoperirea meșteșugurilor și a valorilor locale este un gest de reconectare cu identitatea noastră. Prin promovarea acestui proiect, susținem comunitățile rurale și meșteșugarii, valorizăm tradițiile și le transformăm în resurse autentice pentru o dezvoltare durabilă.

Bugetul total al proiectului este de 2.149.452,10 euro, iar partea care revine Consiliului Județean Sibiu este de 184.314,40 euro, din care 80% provin din fonduri europene, 18% din bugetul de stat și 2% din contribuția proprie.

• Consiliul Județean Sibiu a dotat cu echipamente de ultimă generație Laboratorul de anatomie patologica

În perioada 9–11 iulie 2025, la Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu are loc instalarea și punerea în funcțiune a echipamentelor achiziționate de Consiliul Județean Sibiu și care compun Linia de Patologie Moleculară. În aceeași perioadă are loc și instruirea personalului medical care va opera aceste echipamente, urmând ca recepția finală să fie realizată în data de 11 iulie 2025.

Linia de Patologie Moleculară este formată din 12 echipamente moderne, de înaltă performanță. Odată cu această livrare, au fost achiziționate toate echipamentele prevăzute în cadrul proiectului, marcând o etapă esențială în procesul de modernizare a Laboratorului de anatomie patologică al celui mai mare spital din județul Sibiu.

 Această investiție este, fără îndoială, cea mai importantă din ultimii peste 16 ani în modernizarea laboratorului de anatomie patologică al Spitalului Județean. Nu vorbim doar despre echipamente de ultimă generație, ci despre șansa de a diagnostica mai rapid și mai precis, despre vieți salvate și despre demnitatea pacienților care nu mai sunt nevoiți să aștepte zile sau să trimită probe în alte orașe. Este un pas concret pentru un act medical de calitate, aici, acasă.

Această investiție, derulată de Consiliul Județean Sibiu, are ca obiectiv principal scurtarea semnificativă a timpului de diagnostic oncologic și creșterea capacității de analiză a probelor biologice la nivel local, fără a mai fi necesar transferul acestora către alte centre din Cluj, București și Oradea,. Valoarea totală a proiectului este de peste 8,4 milioane lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

 Laboratorul de anatomie patologica al SCJUS oferă servicii fundamentale pentru diagnosticarea bolilor oncologice, inclusiv prelucrarea biopsiilor si a pieselor operatorii, diagnostic histopatologic si citologic sau examinări imunohistochimice.

Această investiție vine în completarea proiectului de dotare a Secției de Oncologie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu prin care Consiliul Județean Sibiu  achiziționează un robot destinat amestecurilor citostatice și patru echipamente de imagistică, valoarea acestora fiind estimată la aproximativ 25 milioane lei.

•  Investiție totală de aproximativ 3,1 milioane lei, realizată în parteneriat public – privat

Alături de echipa managerială a Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu (SCUJS) și de reprezentanții operatorului SC BLISS SRL, am realizat astăzi o vizită în Blocul Alimentar al unității, recent reabilitat și dotat cu echipamente moderne.

Investițiile realizate în acest spațiu esențial pentru funcționarea spitalului au avut ca obiectiv crearea unor condiții optime pentru pregătirea hranei destinate pacienților internați și personalului medical aflat în serviciul de gardă.

Valoarea totală a investiției se ridică la aproximativ 3,1 milioane lei, din care 1,328 milioane lei au fost alocate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu pentru lucrări de reparații curente și infrastructură, iar 1,785 milioane lei reprezintă contribuția operatorului SC BLISS SRL pentru echiparea completă a spațiului cu mobilier, utilaje și sisteme moderne de distribuție a hranei.

Lucrările efectuate de spital au inclus montarea de tavane sandwich din inox, cu rol esențial în asigurarea igienei și rezistenței la foc. Investiția a presupus și reabilitarea pardoselilor, izolarea termică a camerelor frigorifice, compartimentarea zonelor de lucru și amenajarea unei rampe pentru colectarea deșeurilor. De asemenea, au fost instalate hote profesionale, sisteme de recirculare a aerului și camere de refrigerare.

Pe lângă aceste intervenții, SC BLISS SRL, operatorul responsabil cu activitatea de preparare a hranei, a realizat o dotare completă a spațiului cu echipamente industriale din inox, zone specializate de lucru (pentru ouă, carne, legume, mic dejun), echipamente de gătit de capacitate mare și un sistem integrat de distribuție cu tăvi izoterme, menit să asigure menținerea temperaturii și igienei porțiilor până la livrarea către pacienți.

Pacienții nu vin la spital de plăcere. Vin pentru că au o nevoie, o problemă de sănătate care le tulbură echilibrul vieții. Iar noi, ca administrație, avem datoria de a le face șederea cât mai confortabilă și mai sigură. Modernizarea Blocului Alimentar al Spitalului Clinic Județean de Urgență Sibiu este un gest concret de respect pentru munca echipelor medicale și pentru nevoile reale ale pacienților. Pe lângă investițiile în aparatură și infrastructură medicală, este esențial ca și spațiile în care se prepară hrana, precum și calitatea alimentelor, să reflecte grija pe care o datorăm fiecărui om aflat în suferință. Felicit echipa spitalului și operatorul pentru profesionalismul cu care au dus la capăt acest proiect, în acord cu cele mai înalte standarde de siguranță și calitate.

 Colaborarea cu firma sibiană specializată în prepararea hranei a început încă din anul 2023, iar rezultatele sunt vizibile: potrivit datelor colectate prin formularul de feedback al Ministerului Sănătății, completat de pacienții internați, gradul de satisfacție privind hrana oferită în spitalul nostru, a crescut semnificativ – de la 68–75% în 2023, la 85–90% în prezent. Esențial a fost și sprijinul pe care Consiliul Județean Sibiu ni l-a acordat prin reabilitarea spațiilor medicale și dotarea lor cu echipamente moderne, a completat Robert Fotache, managerul SCJUS.

Blocul Alimentar modernizat este programat să devină complet operațional în luna august a acestui an. Consiliul Județean Sibiu va continua să investească în mod concret în îmbunătățirea sistemului sanitar din județ și în asigurarea unui cadru sigur, eficient și funcțional pentru toți cei care au nevoie de serviciile sale.

Astăzi, 3 iulie ac, în Comitetul European al Regiunilor (CoR) a fost adoptat în sesiunea plenară desfășurată la Bruxelles, avizul “Securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale”, pe care l-am elaborat în calitate de raportor al instituției europene. Acesta este al doilea aviz pe sănătate aprobat de CoR și al cărui raportor sunt, după ce în anul 2022 a fost aprobat Spațiul european al datelor privind sănătatea  (EHDS).

Adoptarea prezentului aviz marchează un pas important în direcția protejării infrastructurilor medicale europene în fața riscurilor cibernetice, într-un context în care digitalizarea sistemelor de sănătate devine tot mai extinsă, dar și tot mai expusă atacurilor informatice. În intervenția din plen, am subliniat că este esențial ca autoritățile europene, naționale și regionale să trateze cu maximă responsabilitate acest subiect.

Securitatea cibernetică a spitalelor nu mai este un lux, ci o condiție fundamentală pentru siguranța pacienților. Prin acest aviz, cerem ca autoritățile locale și regionale – care administrează majoritatea spitalelor din Uniunea Europeană – să fie recunoscute ca actori-cheie în arhitectura europeană de protecție digitală. Este timpul ca regiunile să primească nu doar obligații, ci și resurse, competențe și acces direct la finanțare.

În formularea avizului au fost abordate cinci direcții strategice:

1. Implicarea regiunilor în toate politicile europene privind securitatea cibernetică în sănătate. În 19 state membre, autoritățile locale sau regionale gestionează direct spitale. Ele trebuie să aibă un loc la masa deciziei.
2. Finanțare dedicată și clară. Solicităm Comisiei să explice cum vor fi coordonate programele „UE pentru sănătate” și „Europa digitală” și cum pot fi accesate aceste fonduri la nivel local. De asemenea, atragem atenția asupra reducerilor recente ale bugetului UE pentru sănătate – o decizie care contrazice chiar obiectivele acestui plan.
3. Formarea personalului și cultura organizațională. Securitatea nu este doar o problemă de software. Este o chestiune de oameni, de instruire, de rutină profesională. Cerem formare obligatorie, dar și măsuri de stimulare pentru personalul medical și tehnic.
4. Coerența legislativă. Suprapunerile dintre Directiva NIS 2, Regulamentul privind dispozitivele medicale, Regulamentul privind reziliența cibernetică și cel privind IA trebuie eliminate. Nu putem construi securitate pe confuzie normativă.
5. Sprijin pentru regiunile vulnerabile. Multe spitale mici, în special din zonele rurale, nu au nici oameni, nici resurse pentru a face față unui atac cibernetic. Solicităm crearea unor centre regionale de suport, rețele de CISO și introducerea de bonuri valorice pentru securitate cibernetică.

Avizul este rezultatul unui proces de documentare aprofundat, desfășurat printr-o abordare de jos în sus, axată pe nevoile reale din sistemul medical. Echipa pe care o coordonez a organizat consultări extinse cu actori din toate palierele sectorului sanitar: spitale, medici de familie, clinici private, furnizori de îngrijiri la domiciliu, farmacii, laboratoare, universități medicale, colegiile medicilor și farmaciștilor, dar și dezvoltatori de software și reprezentanți ai autorităților publice relevante. Propunerile și concluziile rezultate din acest proces au fost integrate în textul final al avizului. Totodată, avizul recunoaște în mod explicit potențialul noii unități „AI in Health” din cadrul Biroului European pentru Inteligență Artificială de a sprijini sistemele medicale în identificarea amenințărilor, prevenirea atacurilor și migrarea în siguranță a datelor medicale către platforme cloud.

Aprobarea acestui document poziționează România – și județul Sibiu – în centrul unui demers strategic european de consolidare a rezilienței digitale în sănătate, într-un moment în care transformarea digitală a sistemelor medicale trebuie să meargă mână în mână cu garanțiile de siguranță cibernetică.

Mai multe detalii despre avizul “Securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de servicii medicale” – https://cor.europa.eu/ro/our-work/opinions/cdr-0916-2025.

La Invitația Fundației Conservation Carpathia, primari sau reprezentanți ai primăriilor sibiene Arpașu de Jos, Avrig, Racovița și Turnu Roșu, precum și ai comunelor Lerești, Dâmbovicioara și Nucșoara, județul Argeș, au putut constata cum turismul corelat cu protecția naturii a schimbat în bine destinul a numeroase comunități din landul german Bavaria.

La schimbul de bune practici au luat parte și vicepreședintele Consiliului Județean Sibiu, Paul Kuttesch, și administratorul public al județului Sibiu, Adrian Bibu, în contextul în care administrația județeană derulează programul de ecoturism „Anii Drumeției”, recunoscut la nivel național, încurajează producătorii și punctele gastronomice locale și este parte în proiectul european „Slowdown” menit să promoveze turismul lent, petrecut în natură și  în comunități locale.

Astfel, între 23 și 26 iunie ac, delegația românească a avut o serie de întâlniri atât cu conducerea Parcului Național „Pădurile Bavareze”, cât și cu primari și voluntari din localitățile limitrofe.

Înființat în 1970, parcul bavarez se întinde pe o suprafață de 25 mii hectare și a devenit în scurt timp un factor de prosperitate pentru comunitățile altă dată sărace, cu venituri provenind aproape exclusiv din exploatarea lemnului.

În prezent, Parcul Național „Pădurile Bavareze” atrage peste 1,3 milioane de vizitatori de-a lungul unui an, generând venituri pentru comunitățile limitrofe acestuia de 26 de milioane euro. Cu 230 de angajați, parcul oferă vizitatorilor 359 de km trasee de drumeție, 215 km trasee de ciclism și 85 km trasee de schi fond, precum și numeroase centre educaționale și spații de joacă în aer liber pentru cei mici.

Acest areal, situat la granița cu Cehia, este bogat din punct de vedere al biodiversității, cu peste 10.000 de specii identificate până în prezent, contribuind totodată la asigurarea unei rezerve de apă pentru cei 70.000 de locuitori din comunitățile învecinate.

Avem o preocupare constantă cu privire la sustenabilitatea proiectelor pe care le derulăm, dorind totodată să maximizăm beneficiile pe care oameni locului le au în mod direct sau la nivelul comunității din care fac parte. Felul în care este organizat Parcul Național „Pădurile Bavareze” este un exemplu de bună practică, mai ales că promovează un stil de viață sănătos, un mediu curat și bogat în biodiversitate, unind comunitățile în beneficiul tuturor locuitorilor. Sunt convinsă că și aici, în zona Munților Făgăraș, putem pune în valoare bogăția naturii, cu specii unice în Europa, și să creăm importante surse de venit pentru oameni și administrațiile publice locale.

Inițiatoare a schimbului de experiență, Fundația Conservation Carpathia, și-a exprimat deschiderea pentru a continua să ofere suport administrațiilor publice în gestionarea responsabilă a fondului forestier, medierea conflictelor dintre om și animalele sălbatice, organizarea de programe educaționale de mediu destinate copiilor și susținerea producătorilor și meșteșugarilor locali, valori în care credem și le împărtășim.