Consiliul Județean Sibiu în parteneriat cu Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu, au semnat contractul de finanțare al proiectului Creșterea calității vieții copiilor din Centrul de Plasament Orlat și prevenirea separării copilului de familia sa.

Proiectul are în vedere reamenajarea și supraetajarea unui imobil aflat în proprietatea UAT Sibiu acesta fiind transformat în două case de tip familial, cu o capacitate de 12 locuri fiecare pentru 24 de copii din Centrul de Plasament Orlat și crearea unui Centru de zi pentru consiliere și sprijin pentru părinți și copii, destinat beneficiarilor căsuțelor de tip familial și a altor copii din comunitate.

Acest proiect oferă o nouă șansă copiilor care sunt instituționalizați în cadrul Centrului de Plasament Orlat, iar Consiliul Județean Sibiu și Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Sibiu își propun să îmbunătățească nivelul de îngrijire și asistență prin crearea unor condiții de viață corespunzătoare, adecvate și adaptate necesităților specifice, respectiv prin dezvoltarea serviciilor alternative de sprijin pentru viața independentă și integrare în comunitate apropiate de mediul familial.

“Prin căsuțele de tip familial ne dorim să le oferim copiilor un mediu călduros, apropiat de cel pe care fiecare dintre noi îl avem acasă, în care să aibă parte de o educație și de un mediu propice de dezvoltare. Ei sunt viitorii cetățeni ai societății și cu cât au parte acești copii de siguranța unui cămin, cu atât vor crește mai frumos.

Așa cum am spus încă de la începutul anului, este nevoie de o reorganizarea a sistemului de asistență socială, iar prin acest contract de finanțare ne apropiem de ținta noastră de a avea în județul Sibiu cel mai performant sistem social, în care beneficiarul este întotdeauna prioritatea noastră”  a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului județean Sibiu.

Conform Cererii de Finanțare și a bugetului aprobat, valoarea totală a proiectului este de   4.712.911,51 lei (inclusiv TVA), din care valoarea eligibilă de 4.712.911,51 lei (TVA inclus), iar valoarea neeligibilă este de 0,00 lei (TVA inclus).

Proiectul face parte din Axa Prioritare 8 „Dezvoltarea infrastructurii de sănătate şi sociale”, pentru Prioritatea de Investiții 8.1, Obiectivul Specific 8.3 „Creșterea gradului de acoperire cu servicii sociale”, din cadrul Programului Operațional Regional 2014-2020.

• Traseul străbate trei zone: Munții Cindrel, Valea Sadului și zona râului Olt
• Valoarea cu 35% mai mică față de valoarea estimată

Consiliul Județean  Sibiu a semnat contractul pentru realizarea documentațiilor tehnice (DALI, PAC și PT) în vederea modernizării și reabilitării unui traseu de 150 de km, care străbate trei zone distincte: Munții Cindrel, Valea Sadului și Zona râului Olt. Acesta este alcătuit din drumurile județene: DJ 106 A- Sibiu- Păltiniș- Șanta – DJ 106 N- Cabana Gâtul Berbecului DJ 106 P –  DJ 105 G – Râu Sadului – Tălmaciu – Avrig – DN 1 (Bradu) –  DJ 104 F – Săcădate – Glâmboaca – Colun – Nou Român – int. DJ 105 D. Proiectul are în vedere și realizarea unei piste de biciclete pentru amatorii de trasee montane.

“Acest proiect este unul foarte curajos care necesită o abordare pe termen lung. Este cu siguranță o provocare, deoarece ne dorim să avem un județ conectat, dar în același timp să fim cât mai prietenoși cu mediul înconjurător. De aceea vom trata cu mare atenție ca, încă din această fază, proiectul să îmbine cât mai echitabil cele două componente: conectivitate și verde” a declarat Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu.

Valoarea contractului se ridică la suma de 4.950.000 lei fără TVA, cu 35% mai mică față de valoarea estimată de 7.593.277,31 lei fără TVA.

Investiția va fi realizată de Consiliul Județean Sibiu cu fonduri europene atrase  prin Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT) 2014 – 2020.

Pentru realizarea acestor documentații au fost depuse 11 oferte iar în urma evaluării acestora, a fost declarată câștigătoare oferta depusă de către Societatea CONSTRUCT C.D.P. S.R.L din Baia Mare.  Proiectantul va realiza aceste documentații în termen de 12 luni de la data emiterii ordinului de începere, respectiv din luna ianuarie a anului 2022.

Prin modernizarea acestui drum se va asigura conexiunea regiunii la Rețeaua TENT-T și la rețeaua națională de drumuri. Totodată, Consiliul Județean Sibiu își propune ca  prin această investiție să asigure progres economic atât prin dezvoltarea turismului din Munții Cindrel, cât și prin facilitarea accesului comunităților din această zonă  la servicii medicale, infrastructură școlară și locuri de muncă.

Proiectul este introdus în Strategia de Dezvoltarea a Județului Sibiu 2012 – 2020.

Consiliului Județean Sibiu propune în ședința ordinară de consiliu județean, aprobarea încheierii a două protocoale de colaborare, cu Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu, respectiv cu  Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” București, în vederea realizării de relevee detaliate și cercetări arheologice pentru – Castelul Turnu Roșu de la Boița, clădire aflată în patrimoniul Județului Sibiu și clasat în grupa A, ca monument istoric de valoare națională.

Documentațiile realizate de cele două universități vor fi puse la dispoziția Consiliului Județean Sibiu cu titlu gratuit și vor sta la baza întocmirii ulterioare a documentațiilor tehnice pentru reabilitarea/restaurarea, refuncționalizarea și punerea în valoare a castelului Turnu Roșu de la Boița. Totodată, materialele vor putea fi folosite în integralitate, cu titlu gratuit, de cele două universități ca material didactic pentru lucrări practice, semestriale, de atelier (proiectare), lucrări de an sau material în vederea elaborării unor lucrări de licență/disertație.

Protejarea monumentelor istorice și punerea în valoare a acestora este o activitate nu doar de interes local sau județean, ci implicit de interes național. Castelul Turnu Roșu de la Boița este una dintre cele mai frumoase și încărcate de istorie clădiri pe care județul Sibiu o are în patrimoniu. De aceea, prin încheierea celor două parteneriate ne dorim ca înainte să găsim cele mai bune soluții pentru valorificarea castelului, să ne documentăm din punct de vedere arheologic și istoric. Le mulțumesc pentru deschidere celor doi parteneri din mediul academic, și consider că prin acest proiect comun vom avea numai de câștigat.

Consiliul Județean Sibiu va pune la dispoziția celor doi parteneri care vor elabora releveele, toate materialele deținute în momentul de față, cum ar fi: ridicarea topografică actualizată, extras de carte funciară de dată recentă, relevee orientative, material fotografic.

Cele două protocoale vor fi valabile pe toată perioada necesară realizării activității prevăzute, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2022.

• Consiliul Județean Sibiu câștigă finanțare pentru primul proiect în acest domeniu
• Două studii climatice și două Planuri de acțiune pentru atenuarea schimbărilor climatice și măsurile necesare pentru adaptare
• Ghid de bune practici pentru elaborarea și a altor planuri pentru comunitățile din județul Sibiu

Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean a semnat joi, 16 decembrie, alături de ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, Barna Tánczos, contractul de finanțare pentru primul proiect depus de instituție care are în vedere realizarea unor planuri de acțiune și a unor măsuri pentru adaptarea la schimbările climatice în județul Sibiu.

Proiectul  Schimbările climatice – Plan de acțiuni pentru  atenuare și măsurile necesare pentru adaptare în județul Sibiu va fi realizat de Consiliului Județean Sibiu, cu sprijinul cercetătorilor din Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.

Valoarea proiectului este de peste 600.000 lei, fiind acordată de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, prin Programul RO-Mediu cu surse provenite din Granturile SEE 2014-2021.

Scopul principal al proiectului este de a realiza două planuri de acțiune pentru atenuarea schimbărilor climatice și totodată pentru a identifica măsurile necesare pentru adaptarea la aceste schimbări la nivelul municipalităților Sibiu și Mediaș, dar și de a conștientiza efectul schimbărilor climatice la nivelul autorităților din județul Sibiu, al locuitorilor și al tuturor factorilor implicați.

Identificarea și implementarea celor mai bune soluții pentru diminuarea efectelor pe care le au schimbările climatice în întreaga lume sunt mai mult decât o necesitate. De aceea, pentru a proteja mediul înconjurător în județul Sibiu am introdus componenta “verde” în cele mai importante proiecte pe care le derulăm, precum eficientizarea energetică a clădirilor aflate în patrimoniu sau crearea unor soluții alternative pentru transport,  dar am și implementat măsuri interne pentru reducerea folosirii materialelor care poluează sau diminuarea consumului de hârtie prin implementarea digitalizării în instituție. În egală măsură, ne dorim ca prin fiecare proiect să contribuim la viziunea pe termen lung a Uniunii Europene – aceea de a construi o Europă neutră din punct de vedere climatic până în 2050.

Universitatea Babeș Bolyai din Cluj Napoca, partenerul Consiliului Județean Sibiu în acest proiect, este universitatea cu tradiția cea mai veche din România, dar este și o instituție de cercetare de top din Europa a cărei misiune este de a susține în cadrul comunităților locale, regionale, naționale și internaționale dezvoltarea componentelor socio-economice specifice.

De mai mulți ani, UBB ocupă primele poziții din țară în clasamentele internaționale, aflându-se constant între primele 5% universități ale lumii și este membră în organizații și alianțe ale celor mai prestigioase universități europene (GUILD şi EUTOPIA). Din acest an a fost confirmată ca prima universitate „world-class” din România. Încă din 2016, UBB are o  strategie dedicată măsurilor de dezvoltare sustenabilă (UBB Goes Green).

Pe lângă componenta educativă de înaltă calitate, cercetarea științifică și transferul tehnologic și cognitiv către societate sunt principalele misiuni ale UBB. Ca una dintre cele mai titrate instituții naționale de cercetare în domeniul schimbărilor climatice, UBB, prin cercetătorii de la Facultatea de Geografie și de la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor, va sprijini activ Consiliul Județean Sibiu cu componenta de cercetare și elaborare de documente strategice în implementarea acestui proiect, cu scopul de a oferi soluții viabile pentru cele două comunități locale în contextul schimbărilor climatice actuale.

 Cele mai importante activități din cadrul Proiectului sunt:

• elaborarea a două studii climatice dezvoltate la scară locală privind schimbările climatice în cele două municipalităţi (Mediaş şi Sibiu) care vor sta la baza elaborării celor două planuri de acțiune pentru atenuarea schimbărilor climatice și a identificării măsurilor de adaptare la schimbările climatice actuale în vederea creşterii rezilienţei celor două comunităţi locale;
• actualizarea Strategiei privind adaptarea la schimbările climatice în Municipiul Sibiu;
• dezvoltarea unei societăți informate și conștiente de riscul reprezentat de schimbările climatice, contribuind în felul acesta la procesul de integrare și dezvoltarea economică și socială prin creșterea înțelegerii impactului schimbărilor climatice, evaluarea răspunsurilor adecvate la nivel sectorial și inter-sectorial;
• elaborarea unui Ghid de bune practici care să vină în sprijinul altor comunităţi locale din judeţ şi din ţară pentru elaborarea planuri locale de acţiune;
• elaborarea unui Studiu de dezvoltare a unor măsuri de planificare urbană verde-albastru pentru două dintre clădirile care găzduiesc școli de educație incluzivă din subordinea Consiliului Județean Sibiu.

Consiliul Județean Sibiu a organizat azi atelierul de diseminare a Raportului preliminar de cercetare ”Identificarea și evaluarea indicatorilor de alarmă ai instalării sindromului de epuizare la personalul din unități medicale” în rândul echipelor manageriale ale unităților spitalicești în care s-a realizat cercetarea – Spitalul Clinic Județean  de Urgență Sibiu, Spitalul Clinic de Pediatrie Sibiu, Spitalul General  C F Sibiu, Spitalul Clinic de Psihiatrie ” Dr Gh Preda” Sibiu, Spitalul de Pneumoftiziologie  Sibiu, Spitalul Militar de Urgență „Dr. Alexandru Augustin” Sibiu. Fiecare spital a primit un raport individualizat de studiu care include și recomandări.

Cercetarea s-a desfășurat în perioada 2020-2021, iar colectarea efectivă a datelor a avut loc în intervalul aprilie – iunie 2021. La studiu au participat 1.657 de persoane din următoarele categorii profesionale: medic specialist/ primar, medic rezident, asistent/ă medical/ă, infirmieră/ îngrijitoare/ brancardier, alte categorii de personal de specialitate, personal administrativ, personal tehnic.

Echipa de studiu a fost compusă din:

• univ. dr. Adrian BRATE, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică;
• univ. dr. Mihaela BUCUŢĂ, Departamentul de Psihologie din cadrul Facultății de Științe Socio-Umane, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Centrul de Cercetare Psihologică;
• Şef lucrări dr. Ciprian BĂCILĂ, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, Director medical al Spitalului Clinic de Psihiatrie „dr. Gheorghe Preda” Sibiu;
• Doina GIURGIU, medic primar Medicina Muncii, Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu;
• Valentin PÂRVU, consultant statistică Becton Dickinson, Sparks, MD, USA.

“Este pentru prima oară când un număr atât de mare de instituții își dau mâna pentru un demers pe această temă, iar lucrurile nu se opresc aici, ci vor continua cu o a doua etapă și anul viitor. Studiul este folositor și vă rog să vă aplecați asupra rezultatelor, mai ales că echipa de cercetare vine și cu soluții pentru ca starea de bine să predomine în rândul angajaților din unitățile spitalicești pe care le gestionați, fapt care se traduce și în servicii mulțumitoare pentru pacienții din județ” a fost mesajul președintei Consiliului Județean Sibiu Daniela Cîmpean către managerii de spitale prezenți la eveniment.

Pentru evaluare, echipa care a realizat studiul a folosit cele mai avansate mijloace de cercetare, utilizând o baterie de instrumente științifice care au urmărit: Burnout Assessment Tool (BAT), Utrecht Work Engagement Scale (UWES), precum și Scala de autoevaluare a suportului psiho-social şi institutional, de autoevaluare a performanței profesionale și satisfacției în muncă și un chestionar demografic.

Cercetările din ultimele decenii au arătat că epuizarea are o serie de consecințe negative pentru indivizi (ex. diabetul de tip 2, boli cardiovasculare ș.a.), organizații (ex. absenteism, performanțe slabe și insatisfacție la locul de muncă ș.a.), societate în general (ex. mortalitate precoce, spitalizare și pensii de invaliditate, ș.a.).

Burnout-ul este legat de calitatea îngrijirii oferite de profesioniștii din domeniul sănătății și este inclus ca „fenomen ocupațional” în cea mai recentă versiune a Clasificării Internaționale a Bolilor (ICD-11), Organizația Mondială a Sănătății. Epuizarea se referă la o pierdere severă de energie care are ca rezultat senzații atât fizice (oboseală, senzație de slăbiciune), cât și psihice (senzație de extenuare, stoarcere de energie). Simptomele specifice includ: lipsă de energie pentru a începe lucrul, sentimentul de epuizare completă după o zi întreagă de muncă, sentimentul de oboseală rapid instalată chiar și după efort minim la locul de muncă și incapacitatea de a se relaxa după muncă.

Precizăm că un diagnostic de burnout nu poate fi elaborat numai pe baza unui chestionar de auto-raportare a burnout-ului. Acest lucru necesită o evaluare mai extinsă, inclusiv anamnestică și interviu de diagnostic de către un profesionist instruit.

Rezultatele indică faptul că aproape jumătate dintre angajați (45%) nu percep că sunt implicați în munca lor, nu simt energie, dedicare și concentrare în desfășurarea activităților specifice muncii lor. Așa cum era de așteptat, dintre categoriile socioprofesionale cu cel mai înalt risc de burnout se evidențiază medicii (atât din secții COVID, cât și non-COVID), dar un rezultat mai puțin așteptat a fost înregistrarea unui nivel foarte înalt și în rândul personalului TESA (unde nu se lucrează în schimburi, prin urmare aceeași persoană a fost nevoită să lucreze peste program în situațiile de vârf și unde nivelul de salarizare este adesea cel mai scăzut).

Dintre sursele de stres se evidențiază în primul rând instabilitatea legislativă și condițiile de lucru, și nu atât de mult resursele materiale așa cum am fi anticipat:

• 54% dintre respondenți au resimțit în mare și foarte mare măsură rigorile, prevederile și cerințele legislative generate de situația pandemică ca fiind o sursă de stres.
• 41% dintre respondenți au resimțit în mare și foarte mare măsură condițiile de lucru (numărul mare de gărzi, ture de noapte, solicitările multiple) ca fiind o sursă de presiune.
• 62% dintre respondenți au apreciat că resursele (echipament individual de protecție, materiale sanitare necesare desfășurării activității profesionale zilnice) nu au constituit o sursă important de stres.

Suportul social oferit de familie și prieteni este în mod semnificativ principala resursă menționată de participanții la studiu ca fiind de ajutor pentru a gestiona cu succes presiunile socio-profesionale, fiind apreciat că ar fi nevoie de o mai mare susținere din partea asociațiilor profesionale și bisericii, dar și a șefilor direcți.

Recomandările echipei de cercetare pun accent pe nevoia comunicare și feedback în interiorul instituțiilor medicale, iar pentru aceasta recomandă construirea în timp a unei ”culturi organizaționale a feedbackului și a implicării”, bazată pe încredere. Ea trebuie să se manifestă prin consultarea periodică reală a personalului cu privire la condițiile, nevoile și resursele posturilor/ rolurilor socioprofesionale/ angajaților (propuneri de îmbunătățire de care să se țină cont, calitatea echipamentului etc.), explicarea deciziilor și a protocoalelor/ regulamentelor noi pentru implementare efectivă, comunicare autentică și cu respect (la nivel managerial/ secție/ colegial: să învețe să ceară feedback, să ofere feedback, să urmărească un feedback, să mulțumească); construirea echipelor (coeziune, gestionarea conflictelor) și stimularea resurselor de grup și personale (dezvoltare personală, workshop-uri). De asemenea, abordarea sindromului de burnout într-un mod riguros, științific, cu parcurgerea mai multor etape: evaluare, monitorizare, intervenție, prevenție, o atenție sporită acordată categoriilor socio-profesionale vulnerabile cum ar fi: alte ocupații, medici, asistenți medicali, precum și secțiilor spitalului în care riscul este mai mare,  dar și elaborarea unei strategii de intervenție cu scopul de a diminua riscul la burnout sunt doar câteva dintre cele mai importante soluții pe care echipa de cercetare le propune managerilor spitalelor care au făcut parte din studiu.

Spitalul Clinic de Psihiatrie “Dr. Gh. Preda” din Sibiu, alături de Spitalul Clinic Județean de Urgență Sibiu și de Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu, cu sprijinul Colegiului Medicilor Sibiu, organizează Conferința Internațională „Psihiatrie și Psihologie Medico-Legală – Inter și Transdisciplinaritate”  ce se va desfășura la Sibiu, în perioada 10-11 decembrie 2021, într-un format hibrid.

Ceremonia de deschidere va avea loc vineri 10.12.2021 ora 9,30 în Aula Magna din incinta Facultății de Medicină, strada Lucian Blaga, nr. 2 A, Sibiu.

În cadrul conferinței vor participa peste 650 de medici, psihologi, asistenți sociali, medici rezidenți, masteranzi și studenți.

Evenimentul științific include prelegeri educaționale, dezbateri în domeniul medicinei legale, psihiatriei, psihologiei și asistenței sociale. Prezentările vor fi susținute de  lectori din România, Franța, Grecia și SUA. Conferința este creditată  de către Colegiului Medicilor din România cu 12 puncte Educație Medicală Continuă.

Apreciem demersurile celor două spitale aflate în subordinea Consiliului Județean Sibiu, cel de psihiatrie și cel județean, de a organiza la Sibiu un eveniment academic și științific de așa o anvergură, care, cu siguranță, va aduce idei și practici bune în domeniile abordate. Apreciem implicarea Universității <<Lucian Blaga>> din Sibiu și a celorlalte instituții participante și le dorim mult succes tuturor participanților.

”Ne aflăm la prima ediție și ne dorim ca această conferință să devină emblematică în mediul medical și universitar din România. Conferința își propune să expună legăturile dintre aceste trei specializări diferite care, prin continuă colaborare, au ca rezultat succesul terapeutic, constând în reabilitarea socio-familială a pacientului. Vom avea alături de noi, pe lângă speakeri din domeniul medical, și reprezentanți ai instituțiilor de sprijin: Poliție, Jandarmerie, Salvare, Parchet și Judecătorie”, detaliază dr. Ionuț Ciprian Băcilă, directorul medical al Spitalului de Psihiatrie Sibiu.

PROGRAMUL Conferinței poate fi consultat pe pagina Spitalului de Psihiatrie ”Dr. Ghe. Preda” Sibiu la următorul link:

http://www.medicina-psihiatrie.ro/wp-content/uploads/2021/12/Program-stiintific-6dec2021.pdf

Școala Populară de Arte și Meserii ”Ilie Micu” Sibiu, instituție aflată în subordinea Consiliul Județean Sibiu, organizează festivitatea de premiere a elevilor care au participat în cadrul Concursului Național de Pictură și Grafică, ediția VII-a, precum și vernisajul expoziției care reunește lucrările premiate în cadrul acestui concurs.

Miercuri, 8 decembrie 2021, ora 16:30, la Biblioteca Județeană Astra – corp B-foaier, parter, juriul va anunța câștigătorii marelui premiu în valoare de 1.000 de lei, precum și nouă premii și patru mențiuni pe cele trei secțiunii ale concursului: pictură (tineri și adulți), grafică (tineri și adulți) și pictură – grafică (copii). Valoarea  totală a premiilor se ridică la suma de 7.000 lei, fonduri alocate din bugetul local al județului Sibiu.

Concursul s-a adresat tuturor elevilor școlilor de profil din țară, în competiție fiind înscrise 53 de lucrările dintre care nouă sunt ale elevilor Școlii Populare de Arte și Meserii ”Ilie Micu” Sibiu.

Lucrările premiate vor fi expuse, timp de 10 zile, respectiv, până sâmbătă, 18 decembrie 2021, la Biblioteca Județeană Astra – corp B, foaier, parter. La deschiderea expoziției vor lua cuvântul  cei doi membri ai juriului, respectiv, Florin Viorel, profesor la Liceului de Arte Sibiu și Alexandru Cinean, artist vizual, precum și Alina Pinca, directorul Școlii de Arte și Meserii ”Ilie Micu” Sibiu și profesorii de pictură, prof Lavinia Crețu și prof. Cătălin Precup.

Evenimentul va fi închis printr-un spectacol artistic susținut de către elevii claselor de canto popular, coordonați de  profesoarele Mariana Anghel și Izabela Tomiță, și ai clasei de actorie, coordonați de profesor Johanna Hansel Adam.

Concursul s-a desfășurat în cadrul proiectului ”Festivalul Șanselor Tale”, derulat de către Școala Populară de Arte și Meserii ”Ilie Micu” Sibiu.

Accesul la aceste evenimente se face în baza Certificatului Digital COVID-19.

Consiliul Județean Sibiu și compania Wizz Air Hungary Ltd au încheiat la începutul lunii decembrie 2021 contractul de acordare ajutor financiar în baza Schemei de ajutor de stat pentru susținerea activității companiilor aeriene în contextul crizei economice generate de pandemia COVID-19, autorizată de Comisia Europeană prin Decizia nr. SA59156, emisă la 20.11.2020.

Wizz Air este cea de-a treia companie aeriană care operează zboruri la și de la Aeroportul Internațional Sibiu și care beneficiază de schema de ajutor de stat finanțată de Consiliul Județean Sibiu, alături de companiile Lufthansa și Austrian Airlines, cu care au fost încheiate contracte în luna iulie 2021, respectiv în luna noiembrie 2021.

Conform contractului, compania Wizz Air își asumă să opereze zboruri 12 luni consecutive la și de la Aeroportul Internațional Sibiu și va primi din partea Consiliului Județean Sibiu 1,3 Euro/loc alocat la și de la Aeroportul Internațional Sibiu, conform Planului de alocare a capacității de operare depus de companie, valoarea ajutorului de stat fiind de 379.213,9 Euro (291.703 locuri x 1,3 Euro/loc).

Wizz Air trebuie să asigure minimum două frecvențe săptămânale în perioada asumată: 01.12.2021 – 30.11.2022.

Prin contractul încheiat cu compania Wizz Air, principalul operator de zbor care asigură curse de pe aeroportul nostru, vom reuși să menținem pentru sibieni un număr crescut de destinații în care pot ajunge. Ne dorim un județ conectat, european, iar asta presupune un efort comun de susținere după perioada dificilă cauzată de pandemie, atât din partea companiilor, dar și a autorităților. În cazul Wizz Air, compania și-a asumat alocarea unei capacități de 53%, fiind astfel eligibilă pentru finanțare.

Compania aeriană Wizz Air a început dezvoltarea operațiunilor aeriene la Sibiu din anul 2014. În prezent, Wizz Air operează zboruri directe de la Aeroportul Internațional Sibiu spre un număr total de șapte destinații, respectiv spre Londra Luton, Dortmund, Memmingen, Nurnberg, Madrid,  Frankfurt Hahn și Karlsruhe Baden-Baden.

Consiliului Județean Sibiu este proprietarul, finanțatorul și autoritatea tutelară a Regiei Autonome Aeroportul Internațional Sibiu.