Conferința cu tema Coeziunea, valoarea noastră fundamentală pentru viitorul Europei: regiuni și orașe pentru o redresare puternică și o tranziție justă, organizată de către Comitetul European al Regiunilor și Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, cu sprijinul Consiliului Județean Sibiu, a reunit la Sibiu reprezentanți la nivel înalt din 22 state membre.
La eveniment au participat alături de noi, aleși regionali și locali din UE, reprezentanții statelor membre și oficiali din Comisia Europeană, precum și Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor, sibianul Adrian Răulea, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Fondurilor Europene și Emil Boc, primarul municipiului Cluj-Napoca și președintele Comisiei pentru politica de coeziune teritorială și bugetul UE al Comitetului Regiunilor. Totodată, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Adrian Câciu, s-a adresat participanților în cadrul unei intervenții on-line.
Participanții au avut ocazia să dezbată rolul politicii de coeziune în procesele de redresare și tranziție justă și modul în care politicile Uniunii Europene și instrumentele de investiții pot sprijini în mod eficient obiectivele pe termen lung ale coeziunii în viitor. Această dezbatere va contribui, de asemenea, la lucrările în curs ale Comitetului European al Regiunilor cu privire la avizul său privind viitorul politicii de coeziune după 2027, ai cărui coraportori sunt președintele Cordeiro și primarul Boc.
Conferința a avut un rol important în dezbaterile în curs privind un model de dezvoltare european bazat pe o creșterea economică durabilă, întărirea competitivității UE la nivel mondial și depășirea provocărilor societății contemporane dar și pentru stabilitatea politică și bunăstarea socială.
Tranziția verde și digitală poate consolida performanța generală a UE, dar poate crea un risc de polarizare la nivel regional, obiectivul tranziției fiind acela de a nu lăsa nici o regiune în urmă. În acest context, promovarea dezvoltării bazate pe un loc („place-based approach”) care ține seama de provocările locale reprezintă un obiectiv important pentru reformarea politicilor UE, astfel încât, tranziția să poate sprijini dezvoltarea regională și viceversa.
Conferința s-a axat pe aspecte-cheie privind rolul politicii de coeziune în procesul de redresare, promovarea unei tranziții juste și implicațiile revizuirii cadrului financiar multianual pentru politica de coeziune.
Sibiul este pentru a doua oară gazda unei întâlniri cu înalți reprezentanți europeni, după Summitul liderilor UE din 2019, ceea ce confirmă deschiderea pe care județul nostru o are față de valorile Uniunii. Aici, la Sibiu, se vor discuta subiecte de maximă importanță pentru viitorul comunităților noastre, între care se află politicile de coeziune, adică modalitățile prin care va fi redus decalajul dintre regiunile dezvoltate și cele mai puțin favorizate economic și social. Ne bucurăm să avem invitați din țările Uniunii Europene, iar faptul că alături de membrii comisiei COTER se află atât ambasadori cât și miniștri și înalți funcționari din domeniile dezvoltării și al fondurilor europene, ne confirmă interesul crescut pentru subiectele aflate pe ordinea de zi a conferinței.
„Suntem aici pentru a discuta cea mai importantă politică pentru Comitetul European al Regiunilor: politica de coeziune. Este important, deoarece este vorba despre un pilon al proiectului European. Ajută întreaga Europă să avanseze în ansamblul ei și se asigură că beneficiile pieței unice sunt răspândite și resimțite în toate orașele și regiunile.
Sibiul este un bun exemplu al modului în care fondurile Uniunii Europene pe politica de coeziune fac o diferență reală pentru acest oraș și această regiune.
Pentru viitor, dorim să dăm un nou impuls politicii de coeziune. Doar o politică de coeziune puternică, cu un narativ politic conform căruia coeziunea trebuie să fie susținută de toate politicile UE, poate asigura că cetățenii vor avea un puternic sentiment de apartenență la proiectul European. Politica de coeziune nu este doar finanțare, ci și programare, parteneriat și crearea de politici”, a declarat Vasco Alves Cordeiro, președintele Comitetului European al Regiunilor.
Politica de coeziune are un rol determinant în sprijinirea pe termen lung atât a priorităților europene, în materie de redresare după crizele succesive, cât și de tranziție justă. Astfel, investițiile din coeziune reprezentând aproximativ o treime din bugetul UE asigură o dezvoltare armonioasă în întreaga Uniune, bazată pe principiul parteneriatului, guvernarea pe mai multe niveluri și managementul partajat al fondurilor.
“Politica de Coeziune este pentru România principala politică de investiții prin care finanțăm cele mai importate proiecte de dezvoltare ale țării. Cele 16 Programe prin care România va atrage banii europeni, aprobate de Comisia Europeană la sfârșitul anului trecut, vor consolida poziția regiunilor României în UE și dezvoltarea teritorială armonioasă, bazată pe prioritățile locale și provocările globale. Vorbim de provocări, dar mai ales de soluții adaptate deoarece credem în abilitatea regiunilor de a se redresa în urma efectelor negative ale crizelor, dar și în abilitatea lor de a exploata oportunitățile de dezvoltare”, a declarat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
„Deși politica de coeziune este cea mai tangibilă expresie a solidarității europene, oferind șanse egale și o calitate mai bună a vieții oamenilor din toate regiunile UE, ea nu ar trebui tratată ca un cadou, ci ca un pilon indispensabil al pieței unice care leagă diverse țări și regiuni cu niveluri inegale de dezvoltare. Există noi factori care provoacă disparități care vor avea un impact asupra politicii de coeziune după 2027: schimbări demografice (îmbătrânirea populației, număr mai mic de lucrători activi), agravarea decalajului urban/rural, tranziția industrială ca răspuns la schimbările climatice, digitalizarea etc.” a spus Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca.
În aceste circumstanțe, politica de coeziune va trebui să continue să exercite un rol semnificativ iar Cadru Financiar Multianual va trebui să fie unul flexibil și adaptat tranziției echitabile și reducerii efectelor determinate de multiplele provocări cu care se confruntă Uniunea în prezent.